Inca din 2016, au fost schimbate cateva reglementari in codul fiscal pentru proprietarii de imobile. Din 2016, taxele nu mai sunt calculate in functie de veniturile proprietarului, ci in functie de tipul de imobil (rezidential sau cu destinatie comerciala) pe care oamenii il detin.
Pentru cladirile rezidentiale si anexe, impozitul pe proprietate se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a cladirii. Cota impozabila este hotarata de consiliul local.
Conform codului fiscal, calculul pentru stabilirea valorii se face astfel:
Prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a imobilului (exprimata in metri patrati), cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/mp din tabelul prevazut de Codul fiscal.
Pentru plata impozitelor, proprietarii de cladiri rezidentiale nu trebuie sa depuna nicio declaratie de impunere la declaratiile de specialitate ale primariilor, doar sa achite impozitele aferente imobilului, la termenul prevazut de lege.
Singurul motiv pentru a se adresa autoritatilor de specialitate este daca imobilul a devenit intre timp un sediu cu destinatie comerciala.
Pentru cladiri care nu au scop rezidential, impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,2-1,3% (in functie de decizia consiliului local) asupra:
Exceptii de la aceste reguli fac imbobilele care aveau deja o vechime mai mare de 5 ani in 2012, ai caror proprietari nu depus un raport de reevaluare. In aceasta conditie, cota aplicata este de 2%.